Jurnal de sarcina – Trimestrul I si II
Se spune ca lucrurile bune apar atunci cand te astepti mai putin. Asa si este 😊 (spun eu asta acum, in timp ce-mi mangai burtica 👶)
Este o minune si o implinire ceea ce traiesc eu acum, asa ca, m-am gandit ca ar fi interesat sa va povestesc cum a descurs totul pana in prezent. Este bine sa stiti cateva detalii in cazul in care sunt printre voi cititoare insarcinate sau care au in plan lucrul acesta in viitorul apropiat.
Intr-un articol trecut, va povesteam eu aici ca am pierdut prima sarcina la doar 7 saptamani. Desi, in prezent pierderea aceea a lasat un gol in sufletul meu, am inteles ca ceea ce mi s-a intamplat mie, din pacate se intampla des pentru foarte multe femei. Norocoasele (cum imi place mie sa le numesc) nici nu-si dau seama de lucrul acesta. Oprirea din evolutie apare intr-un timp foarte scurt si se confunda cu menstruatia😊
Am fost nevoita sa fac un avort medicamentos iar la 2 luni de zile am ramas iarasi insarcinata. Asta se intampla undeva prin ianuarie. Imi aduc aminte ca prin aproprierea menstruatiei incepusem sa ma simt rau. Ameteli, greturi, usoare dureri de cap.
Cu 5 zile inainte de menstruatie mi-am luat un test de sarcina. Negativ. In continuare ma simteam rau iar in plus incepusem sa am o scurgere maronie. Eh, asta este, nu am ramas ( ma gandeam eu). Inca un lucru ciudat este faptul ca acea scurgere s-a oprit dupa 3 zile si au fost cam 3-4 picaturi zilnic. In ziua in care ar fi fost programata menstruatia, am repetat testul si surprizaaa! Doua liniute roz!
Atentie aici si la semne, scurgerea maronie care imi dadea impresia ca se apropie menstruatia, era mai exact sangerarea de implantare. La unele dintre noi apare, la altele nu. Poti fi insarcinata si fara sa apara.
La cateva zile am reusit sa-mi fac programare la doctorita mea de la Regina Maria (un medic foarte bun care este specializat pe infertilitate – nu a fost cazul meu, bineinteles). Mi s-a confirmat sarcina insa abia, abia a putut sa vada saculetul. Era un punct foarte mic de doar cateva zile.
Ca sa ne asiguram ca nu este o problema cu embrionul, m-a trimis sa-mi fac analiza Beta HCG. Am facut analiza intr-o joi dimineata iar sambata a trebuit repetat. Ca sa fie totul in regula pentru inceput, rezultatul la analiza de sambata trebuia sa fie dublata. Lucru care s-a si intamplat. Ambele valori au iesit marisoare, eram pe drumul cel bun.
Am primit cateva vitaminte de luat ( Femosun, Carcel Stop, Vitamina D, Cetebe ) dar si ovule pentru sustinerea sarcinii (nu-mi mai amintesc denumirile). Si o lista lunga cu diferite analize pe care le repet lunar. Plus, o alta lista mica de analize pentru tiroida mea autoimuna. Este tinuta sub control cu tratament iar in timpul sarcinii, analizele la fel se fac lunar si la fel si vizitele la endocrinolog.
Referitor la simptome, cred ca, pana acum, primul trimestru a fost greu. Greturi zilnice care nu apareau dimineata ci in mijlocul zilei. O senzatie ciudata de greata care ma facea sa mananc rapid ceva ca sa nu vomit. Dureri de cap, dureri de ligamente, intepaturi in burta, crampe, stare continua de oboseala. Cred ca am dormit cel mai mult in primul trimestru. Am facut chiar si o candida urata de imi venea sa ma urc pe pereti de mancarime. A disparut cu tratament.
Sanii i-am simtit foarte umflati si durerosi. Nu mai suportam sutienul de nicio culoare. Si o perioada chiar n-am purtat. Am avut si pofte. La inceput am mancat foarte multe cipsuri sarate, castraveti murati, lamaie. Morcovi cu otet si spanac cu otet. Astea ultimele doua, in mod normal nici batuta nu le mancam. In timp am renuntat la sarat si acru si am poftit la dulce. Si cartofi prajiti. Mi-au placut mereu dar in perioada aceasta parca au un gust mai bun😜
Uite-ma ajunsa acum in trimestrul II. La 13 saptamani am avut prima morfologie. Emotii mari, sa-mi iasa inima din piept. Bebe foarte bine, eu la fel, iar sexul – baietel. Mi-am dorit fetita si cumva chiar am crezut ca fetita este. Am fost putin dezamagita, insa acum, nu mi-as da baietelul nici pe 1000 de fetite😍
Poftele au disparut in aceasta perioada, acum mananc normal. Am avut si am in continuare zile cand ma satur repede sau cand n-as manca ceva anume. Pot spune ca de cele mai multe ori mananc putin mai des in perioada aceasta. Mananc cirese si foarte mult pepene rece. Pepene cu paine (asa l-am mancat de cand ma stiu ). Mamaia spunea cand eram mica ” baga cu paine sa nu faci pipi pe tine la noapte”.
Rar am avut dureri de cap. Am avut o saptamana in care m-am luptat cu constipatia si insomniile noaptea. Nu ies noaptea sa fac pipi, se intampla foarte des pe parcursul zilei.
Primele miscari ale bebelusului le-am simtit undeva la 16 saptamani. Senzatia in burta era ca atunci cand ti se zbate ochiul. O vibratie in burta. Pana la controlul din saptamana 18, nu l-am mai simtit deloc. Panicata am intrat in cabinet. Bebe era foarte bine, se gadila cu degetele de la picioare pe frunte. Doctorita mi-a spus atunci ca la prima sarcina abia dupa 18 saptamani o sa-mi dau seama de miscarile lui. Cele care sunt la a2a sarcina simt miscarile chiar si de la 13 saptamani.
Undeva pe la 20 de saptamani l-am simtit iar. A fost ca un bobarnac. S-a intamplat de 2 ori, dupa care iarasi nu l-am simtit pana la 21 de saptamani.
Bebe a crescut si primesc bobarnace in fiecare zi. Are zile cand este mai activ si zile cand este mai cuminte. O perioada ma obisnuise cu bobarnace in fiecare dimineata. Aproape ca ne facusem un ritual. Eu il mangaiam iar el imi raspundea prin lovituri. Acum este putin mai lenes dimineata pentru ca isi mai face de cap noaptea. Cand ma trezesc, el face nani😊
Am fost si la morfologia de trimestrul II. Si eu si bebe bine, lua in greutate normal. Avea aproape 500 grame. Un soricel mic care are nasul meu si gura lui ta-su. M-am topit cand l-am vazut.
Sunt in 24 de saptamani si de o saptamana a inceput si sotul meu sa-l simta. Seara este ca o intalnire intre baieti. El isi pune urechea pe burta mea si ii vorbeste, iar bebe ii raspunde prin lovituri 💕
Ah, se distreaza maxim cand am vezica plina. Are o placere sa loveasca fix in ea iar eu nu stiu cum sa ajung mai repede la baie. In perioada aceasta obosesc foarte repede iar plimbarile lungi deja sunt din ce in ce mai chinuitoare.
Pentru ca a crescut si burta, este destul de incomod dormitul. Am incercat sa-mi pun perna normala intre picioare dar parca nu.. Bineinteles mi-am luat si eu o perna de gravide de care sunt foarte mandra. Ma poate ajuta mai tarziu si pentru alaptare.
Momentan, Slava Domnului, suntem bine amandoi. Am noroc ca in perioada aceasta lucrez de acasa si nu sunt nevoita sa ma misc foarte mult. Nu de alta, dar stam la 20 de minute de mers pe jos pana la metrou. Din saptamana 28 am planuit sa intru si in prenatal.
Referitor la nastere, desi as fi vrut initial sa incerc natural, m-am sucit catre cezariana. Eu am si probleme cu ochii si aici nu vreau sa risc, iar pe langa acest lucru, este problema Corona. Am semnat pachetul de nastere tot la Regina Maria. Am vrut si vreau in continuare ca medicul care asista la sarcina mea, sa fie cu mine pana la final. Am si abonament la aici. Evident, totul este mai scump, mult mai scump fata de stat insa cand este vorba despre sanatatea ta, alegi ce este mai bun.