Deşi nu ocupă primul loc în ceea ce priveşte rata de sinucideri în ţările dezvoltate, Japonia se numără totuşi printre primele în acest top. Rata sinuciderii în Japonia a ajuns la cea mai mică cotă din ultimii 22 de ani, însă tot ocupă locul 6 în lume cu 21,897 de decese din această cauză. Motivele nu sunt de natură psihopatologică, cum s-ar aștepta mulți, ci de natură socială. Japonezii sunt cunoscuți pentru stilul lor disciplinat și pentru conformarea socială, așadar, integrarea și acceptarea din partea celorlalți este esențială.
În urma alienării sociale sau a stimei de sine scăzute din cauza neintegrării, mulți tineri au fost afectați de depresie. Deși acest fenomen este covârșitor, atitudinea generală în privința celor care suferă de depresie, este una negativă, ei fiind văzuți drept slabi sau în incapacitate de a funcționa normal.
Dintr-o înfruntare a realității japoneze în care discuțiile despre depresie și sinucidere este tabu, a luat naștere yami kawaii. În lipsa unui ajutor concret, tinerii s-au refugiat în exprimarea sentimentelor prin stilul vestimentar, combinând stilul kawaii care îi face fericiți cu stările interioare profunde.
În cultura noastră, kawaii este văzut doar ca un mod al asiaticilor de a se referi la ceva drăguț. În sensul larg, kawaii reprezintă mai mult decât un estetic, exprimă o stare pură de fericire. Iar pentru că cel mai simplu mod de manifestare este prin propria vestimentație, n-a trecut mult până să apară îmbrăcăminte în culori pastelate, cu nuanțe de roz, unele chiar copilăroase, sub semnătura kawaii fashion.
Ce se întâmplă când purtăm stilul yami în kawaii? Obținem un look cute, o combinație de pasteluri și culori închise, un stil fain, dar și cu motive întunecate. În Japonia aceste articole vestimentare nu oferă doar un look trendy, ci vorbesc despre o epidemie a problemelor psihice care sunt luate prea puțin în serios.
Stilul pastel-gotic pe care îl afișează japonezii a ajuns o formă de terapie și un mecanism de a face față greutăților, însă și-a găsit și critici. Aceștia văd yami kawaii ca pe un mod de resemnare, de normalizare a depresiei și de îmbrățișare a durerii.
Pentru yami kawaii, roz nu e doar o culoare, este un sentiment care nu se confundă cu tristețea, ci o suprimă. Impactul acestei subculturi se numără în stări fericite sau în vieți salvate și promite să cultive recunoașterea unei probleme prea puțin mediatizate
Aportul influencerilor în manifestarea kawaii, prin intermediul rețelelor de socializare este crucial. Prin împărtășirea aceluiași stil și prin exprimarea deschisă a vulnerabilităților, s-au format grupuri de susținere și s-a consolidat o nouă formă de empowerment. Clasica programare la psiholog s-a transformat în terapie de grup prin abordarea unor subiecte mai delicate și a unor probleme emoționale.
În occident, un astfel de trend ar fi putut fi judecat după aceste norme, deoarece depresia este luată în serios, ca pe o boală ce poate fi tratată fie prin tratament medicamentos și terapie, fie ameliorată prin tot felul de alte metode cum ar fi meditație și aromaterapie. În țara recunoscută pentru hara-kiri, stigmă socială și eticheta conformației, yami kawaii reprezintă o plasă de salvare pentru reabilitarea stării mentale.
Fotografii luate de pe https://www.rebelsmarket.com/