dragutdoraMărțișor
În România sosirea primăverii este marcată calendaristic pe 1 Martie, in acelasi timp cu sosirea martisorului, o tradiție veche, sărbătorită în toate parțile țării, numele sărbătorii reprezentând diminitivul lunii martie.
Unele cercetări arheologice au identificat mărțișorul ca avand o tradiție de peste 4,000 de ani, unele izvoare susținând că este o tradiție cu rădăcini romane, in timp ce altele cred ca are mai degraba origini dacice.
Pe vremuri, oamenii din zone rurale obișnuiau să agațe un mărțișor la poartă, la ușa casei sau la coarnele vitelor pentru prosperitate și pentru protecție împotriva spiritelor rele. Astăzi mărțișorul este folosit ca un simbol al prieteniei și al respectului, fiind, în general, oferit femeilor de către bărbați, dar în unele cazuri și de către femei bărbaților.
Babele
Tot pe 1 martie este ziua Babei Dochia, o bătrână care a „insultat” luna martie. Legenda spune că aceasta a ieșit cu oile la păscut pe 1 martie purtând 9 cojoace de lână. Deoarece vremea se schimba în fiecare zi, unele zile fiind călduroase iar altele ploioase, aceasta a fost nevoită să renunțe la câte un cojoc în fiecare zi. În cea de-a 9-a zi, după ce a renunțat la ultimul cojoc, vremea s-a înrăutățit instant iar Baba Dochia a înghețat de frig pe munte. Pentru a o păstra drept amintire, Dumnezeu a transformat-o în stană de piatră împreună cu oile ei.
Legenda Dochia – Sculptură în Piatră de Gheorghe Iliescu-Călinești
Un alt mit asociat cu Baba Dochia este mitul Babelor, care asociază fiecare zi dintre 1 și 9 martie cu cele 9 cojoace ale Babei Dochia. Fetele își aleg una din cele 9 zile, iar dacă ziua pe care au ales-o este frumoasă și călduroasă atunci acea persoană va avea parte de un an plin de properitate. În schimb, dacă ziua este friguroasă, nu se anunță un an prea grozav pentru acea persoană.
Ziua femeii
Pe data de 8 martie, în România, pe lângă Ziua Internațională a Femeii se sărbătorește și Ziua mamei, o zi ce pune accent pe importanța mamei în viața de familie și în special în viața unui copil. Această sărbătoare a fost celebrată în România până în decembrie 1989. În urma revoluției, Ziua mamei a devenit Ziua Internațională a Femeii, urmând ca Ziua mamei să fie adoptată și sărbătorită din nou în 2009.
Mucenicii
Sărbătoarea Sfinților 40 de Mucenici reprezintă un omagiu adus celor 40 de Sfinți Mucenici jertfiți pentru credința lor în cetatea Sevastiei. În credința populară, pe 9 martie se deschid mormintele și porțile Raiului, iar în cinstea Mucenicilor gospodinele gătesc 40 de colaci numiți sfinți, în forma cifrei 8, reprezentând o stilizare a formei umane. Făcând un tur al României veți vedea că în funcție de regiunea geografică, aceștia sunt pregătiți în diferite feluri. Spre exemplu, în Moldova, mucenicii sunt copți cu aluat de cozonac și unși cu miere și nucă, pe când în Dobrogea sunt fierți în apă cu zahăr, scorțișoară și nucă.
Tot în credința populară se spune că așa cum va fi ziua de 9 martie vor fi și următoarele 40 de zile. Așadar, de ziua Mucenicilor există diverse ritualuri prin care oamenii alungă frigul. Un exemplu de ritual presupune curățarea gospodăriei și arderea tuturor gunoaielor afară, simbolizând transferul căldurii din interiorul gospodăriei în afara ei.
Buna vestire
Numită și Blagovestenia, Buna vestire se sărbătorește pe 25 martie și reprezintă o amintire despre momentul în care Sfântul Arhanghel Gavriil a vestit Sfintei Fecioare Maria că va naște pe Fiul lui Dumnezeu.
În popor, această zi mai este cunoscută sub denumirea de Ziua Cucului, deoarece în această zi poți auzi primul cântec de cuc, prin care anunta vestirea primăverii.
Se spune că în această zi fetele și băieții pot afla când se vor căsători, întrebându-l pe cuc. Dacă acesta le cântă, înseamnă că mai au de așteptat, iar dacă tace – căsătoria poate fi una grabnică.
