Cum se fabrică tradițional Săpunul de Marsilia. Atunci și acum
Din punct de vedere istoric și tradițional, săpunul de Marsilia se fabrica prin amestecarea apei de mare din Mediterana cu ulei de măsline și ingrediente chimice alcaline – sodă (carbonat de sodiu) – și leșie (hidroxid de sodiu) – într-un ceaun extrem de mare. Mixtura obținută era încălzită timp de câteva zile, amestecând în continuu. Se lăsa apoi să stea înainte să fie turnat în matrițe. După o perioadă de întărire, dar înainte de întărirea completă, blocurile de săpun erau tăiate, ștanțate și lăsate să se întărească complet. Întregul proces dura aproximativ o lună.
Procedeul modern nu s-a schimbat cu mult, în sensul că sunt urmați aceiași pași, însă tehnologiile moderne și controlul materiilor prime permit un control mult îmbunătățit asupra producției.
Aceleași ingrediente sunt utilizate – uleiuri vegetale și sodă, încălzite într-un cazan imens. Pe parcurs se adaugă hidroxidul de sodiu pentru a încuraja procesul de saponificare a grăsimilor vegetale ce nu au reacționat în primul pas. Amestecul este încălzit la 120oC pentru câteva ore.
Urmează îndepărtarea sării. Pasta obținută prin fierbere este clătită de mai multe ori cu apă pentru a elimina ultimele resturi de hidroxid de sodiu și pentru a separa glicerina, ce va fi îndepărtată mai târziu. Această fază din procesul de fabricare a săpunului de Marsilia se numește delipidare.
Urmează procesul de lichefiere. Amestecul obținut anterior este lăsat să stea, apoi este spălat din nou cu apă purificată pentru a îndepărta orice urmă de impuritate și săruri. Pentru a se asigura că săpunul este suficient de lichid, maestrul săpunier adaugă apă și se asigură că pasta obținută este perfect neutră.
Urmează turnarea în matrițe. Cât timp amestecul este fierbinte, se toarnă în tăvi de ciment pentru răcire și se uniformizează. Acest amestec va fi lăsat să se întărească natural și să se usuce timp de 48 de ore.
În secolul 19, săpunul de Marsilia solid era tăiat în cuburi ce erau ștanțate ca o garanție de origine – 72% ulei vegetal. Procentul dovedea calitatea săpunului și faptul că era 100% natural.
Astăzi săpunul de Marsilia a evoluat ca urmare a dorințelor și nevoilor consumatorilor săi și poate fi găsit nu doar în formă de cub solid, ci și ca săpun lichid, discuri și diferite alte forme. Dacă în secolul 19 săpunul de Marsilia era creat doar cu ulei de măsline, în secolul 20 a început fabricarea săpunului și cu ulei vegetal de palmier, sau chiar de migdale dulci.
În același timp, formele săpunului s-au schimbat, gramajele au devenit mai mici, pentru o utilizare modernă mai facilă. În plus, au început să fie adăugate și uleiuri esențiale vegetale pentru parfumarea săpunurilor.
Dacă prin metoda tradițională din secolul 19 dura aproximativ o lună ca săpunul să ajungă în casa consumatorului, în epoca modernă, urmând aceeași rețetă, procesul de fabricare durează mai puțin, fiind necesare undeva la 10 zile.
Fabricarea săpunului de Marsilia este un exemplu clar al faptului că tehnologia poate ajuta tradiția. Prin noile tehnici durata de producție scade și puritatea produsului final este incomparabilă. Consumatorii moderni se pot bucura de un produs tradițional fabricat la standarde înalte, cu o puritate ridicată a ingredientelor.